Proiectul MFC este conceput ca un prim pas critic în stabilirea unei arhitecturi de securitate maritimă post-conflict pentru Orientul Mijlociu. Obiectivele principale includ asigurarea securității energetice pe termen lung, protejarea infrastructurii maritime critice și menținerea drepturilor de navigație.
Structura coaliției va fi împărțită în două componente strategice. Departamentul de Stat va gestiona un centru diplomatic între statele partenere și industria transportului maritim, în timp ce Pentagonul, prin cartierul general CENTCOM din Florida, va coordona traficul maritim în timp real și va comunica direct cu navele care tranzitează zona.
Participarea statelor aliate poate lua diverse forme, de la sprijin diplomatic și schimb de informații, până la aplicarea sancțiunilor sau prezență navală activă. Ambasadele SUA au primit instrucțiuni de a transmite acest demers pe cale orală statelor partenere până pe data de 1 mai.
În implementarea acestui plan, Statele Unite au decis să nu contacteze Rusia, China, Belarus, Cuba și alți adversari ai Washingtonului. În paralel, SUA încearcă să depășească blocajul actual printr-o blocadă navală a exporturilor de petrol ale Iranului, în timp ce președintele Donald Trump urmează să fie informat cu privire la posibile noi atacuri militare asupra Iranului.
