Pe lângă procentul ridicat de susținere, sondajul relevă și opiniile celor care se opun sau sunt indeciși. Aproximativ 21,4% dintre respondenți s-ar pronunța împotrivă unirii, în timp ce 2,1% au declarat că nu s-au hotărât, 3,2% au menționat că nu ar merge la vot, iar 1,4% nu au oferit un răspuns.
Deși sprijinul emoțional este semnificativ, românii manifestă un realism pronunțat în ceea ce privește termenul de realizare a acestui obiectiv. Doar 8,4% dintre cei chestionați cred că unirea s-ar putea produce în următorii trei ani, iar 13,3% estimează că aceasta ar putea avea loc în următorii cinci ani.
O parte considerabilă a respondenților, aproape 30%, consideră că procesul de unire s-ar putea produce pe un termen mai lung, de 10 ani sau mai mult. În contrast, 34,7% dintre participanți sunt de părere că unirea nu se va produce niciodată.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, explică faptul că relația cu Republica Moldova nu mai este văzută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o legătură între comunități din același spațiu cultural și istoric. Acesta subliniază că diferența dintre sprijinul oferit și percepția asupra fezabilității politice transformă unirea mai degrabă într-un orizont de aspirație națională decât într-un obiectiv politic imediat.