Datele cercetării arată că 70% dintre tinerii sub 30 de ani și 74% dintre persoanele cu studii superioare tind să vadă România ca pe un stat sigur. La polul opus, 62% dintre votanții AUR și peste jumătate dintre persoanele de peste 60 de ani consideră țara nesigură. Această faliă socială indică faptul că anxietatea este alimentată mai degrabă de neîncrederea în instituții și de situația economică precară decât de proximitatea conflictelor militare.
Corupția este văzută ca „dușmanul numărul unu” al siguranței naționale, devansând cu mult teama de spionaj sau terorism. Pe locul secund în topul temerilor se află manipularea opiniei publice prin știri false (19,4%), reflectând o conștientizare crescută a impactului războiului hibrid. Instabilitatea economică ocupă locul trei, fiind invocată de 18,7% dintre cetățeni ca un risc major pentru viitorul țării.
În ceea ce privește orientarea strategică, sondajul confirmă un sprijin masiv pentru menținerea României în structurile euro-atlantice. Deși există curente critice, marea majoritate a populației consideră că ieșirea din NATO sau UE ar fi o eroare strategică fatală. Apartenența la NATO este percepută ca principala barieră în calea unui atac militar, doar 5,8% dintre români crezând că teritoriul național ar fi direct vizat de o invazie.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, avertizează că aceste segmente nesigure pot deveni „receptive la discursuri alarmiste și narațiuni destabilizatoare”. Această vulnerabilitate este vizibilă și în percepția asupra siguranței rutiere, unde trei sferturi dintre români consideră că drumurile publice sunt periculoase. Astfel, siguranța națională este percepută de români ca un concept larg, care include stabilitatea administrativă și legea, nu doar apărarea frontierelor.
