Pe Autostrada Sibiu-Pitești (A1), mobilizarea este spectaculoasă, cu peste 500 de oameni lucrând în ture de noapte la tuneluri și viaducte pentru a respecta graficele strânse. Secțiunea care traversează munții este considerată cel mai dificil proiect de infrastructură din istoria României, dar constructorii profită de vremea favorabilă pentru a recupera orice eventuală întârziere, ritmul actual fiind lăudat de conducerea CNAIR.
Autostrada Moldovei (A7) rămâne „vedeta” șantierelor, cu peste 600 de utilaje și lucrători mobilizați pe lotul Focșani-Bacău. Deși există temeri privind anumite întârzieri pe segmentele gestionate de UMB, impactul economic se simte deja: producătorii locali din Suceava raportează reduceri semnificative ale timpilor de transport către București, facilitând exporturile și distribuția de produse românești.
La polul opus, Autostrada A3 Ploiești-Brașov este într-un impas tehnic profund. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a aplicat penalități uriașe proiectantului Consitrans din cauza unei diferențe de 100.000 de metri în calculele geotehnice. Fără aprobarea acestor studii, forajele pe teren sunt suspendate, iar autoritățile iau în calcul chiar rezilierea contractului, ceea ce ar amâna proiectul cu încă câțiva ani.
Vești bune vin și de pe Autostrada Unirii (A8), unde a început oficial organizarea de șantier pe lotul Joseni-Ditrău. De asemenea, licitația pentru drumul expres care va lega Autostrada A0 de Aeroportul Otopeni a primit „undă verde”, o investiție de 400 milioane de lei care promite să elimine calvarul traficului de pe DN1. Per total, 2026 se anunță a fi anul în care rețeaua de mare viteză a României va depăși praguri psihologice importante de kilometri dați în folosință.
