Conflictul juridic se bazează pe nerespectarea Directivei 2011/7/UE, care reglementează combaterea întârzierilor în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale. Conform legislației europene, entitățile publice care furnizează îngrijiri medicale au obligația de a deconta plățile în maximum 60 de zile calendaristice.
Comisia Europeană a precizat că „întârzierea efectuării plăților datorate operatorilor de farmacii este atât sistemică, cât și persistentă”. Această concluzie a fost formulată după ce CNAS a depășit constant termenul de 60 de zile stabilit prin articolul 4 alineatul (4) litera (b) din directivă.
Procedura de sancționare a urmat mai multe etape oficiale înainte de acțiunea în judecată. În aprilie 2024, Comisia a transmis o scrisoare de punere în întârziere, urmată de un aviz motivat în februarie 2025 și de un al doilea aviz motivat în ianuarie 2026.
Deși a primit aceste avertismente, statul român nu a reușit să corecteze mecanismele de plată către farmaciile care furnizează medicamente pacienților, ceea ce a dus la decizia finală de a transfera cazul către instanța de justiție a Uniunii Europene.