În România, ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială a fost de 27,4%. Această valoare este apropiată de cea înregistrată în Grecia (27,5%), în timp ce Bulgaria a prezentat cea mai mare incidență, cu 29% din populație afectată.
La polul opus, cele mai mici ponderi de risc s-au observat în Cehia (11,5%), Polonia (15%) și Slovenia (15,5%). De asemenea, Olanda s-a situat printre statele cu valori sub pragul de 16%.
Analiza demografică relevă că femeile sunt mai vulnerabile, cu o rată de risc de 21,9%, față de 19,8% în cazul bărbaților. În ceea ce privește grupele de vârstă, tinerii între 18 și 24 de ani sunt cei mai expuși (26,3%), în timp ce adulții de 65 de ani și peste prezintă cel mai mic risc (18,8%).
Impactul este mai pronunțat în gospodăriile cu copii dependenți, unde 22,1% din populație se confruntă cu aceste riscuri, comparativ cu 19,8% în gospodăriile fără copii. Din totalul celor 92,7 milioane de persoane afectate la nivelul UE, aproximativ 5,7 milioane trăiesc în condiții critice, fiind expuse simultan tuturor celor trei factori de risc.
Deși situația rămâne alarmantă, datele arată o ușoară scădere față de anul precedent. În 2024, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială era de 93,3 milioane, reprezentând 21% din populația UE, ceea ce înseamnă o reducere cu 600.000 de persoane în 2025.
