Italia a oferit sprijin concret prin trimiterea a patru avioane Eurofighter Typhoon și a unui contingent de 180 de militari. Pe lângă Italia, mesaje de susținere au fost transmise de Marea Britanie, Portugalia, Canada, Polonia, Ungaria, Grecia și statele baltice, precum și de către instituțiile NATO și Consiliul European, prin Antonio Costa.
Ca măsură de represalii, pe 27 iulie 2026, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i s-au prezentat fragmente din dronele doborâte, confirmate ca fiind de proveniență rusească. În aceeași zi, un diplomat al ambasadei Rusiei a fost declarat „persona non grata”, având la dispoziție un termen de 5 zile pentru a părăsi țara.
La nivel regional, Consiliul Miniștrilor de Externe al UE a agreat o coordonare intensificată pentru securitatea maritimă între statele baltice și cele riverane Mării Negre. Oana Țoiu a menționat că a purtat discuții cu omologii din Marea Britanie, Canada și Polonia pentru a coordona răspunsul la aceste incidente.