Analiza datelor Eurostat relevă o discrepanță între prețul nominal și costul real suportat de consumatori. În termeni nominali, România se află pe locul opt în UE, cu un preț de aproape 0,3 EUR pe kWh, fiind cu 21% sub media europeană. Totuși, atunci când prețul este exprimat în standardul puterii de cumpărare (PCS), România devine cea mai scumpă țară din UE, cu un cost de 49,52 EUR la 100 kWh.
Pentru comparație, Cehia a înregistrat un cost de 38,65 EUR la 100 kWh în PCS, în timp ce Polonia a avut 37,15 EUR. Cele mai mici prețuri bazate pe puterea de cumpărare au fost raportate în Malta, cu 14,09 EUR la 100 kWh, și în Ungaria, cu 15,10 EUR la 100 kWh.
Creșterea prețurilor în România a fost alimentată de componenta fiscală. Impozitele și taxele au crescut de la 0,0804 euro per kWh în prima jumătate a anului 2025, la 0,0837 euro per kWh în semestrul doi. Astfel, ponderea acestora în factura finală a crescut de la 27,9% la 28,9%.
Dumitru Chisăliță explică faptul că România apare adesea ca „elevul modest” în statisticile nominale, dar devine țara cu costuri maximale prin filtrul puterii de cumpărare. El precizează că prețul final în PPP (puterea de cumpărare) este cu 15% peste medie, deoarece puterea scăzută de cumpărare a românilor „îngreunează” suma plătită în euro.
La nivel european, situația variază semnificativ. În timp ce România a crescut, state precum Cipru, Franța și Danemarca au înregistrat reduceri de preț între 11,9% și 14,7% în a doua jumătate a anului 2025. Cele mai ridicate prețuri nominale au fost înregistrate în Irlanda, cu 0,4 EUR pe kWh.
