Paul Tudor Jones, de la Tudor Investment Corporation, estimează o creștere a prețului brut cu 20-25 dolari pe baril, ceea ce ar propulsa cotațiile în intervalul 112,50-117,50 dolari. În prezent, prețul petrolului american se situează în jurul valorii de 92,50 dolari pe baril. Analistul consideră că „bursele ar reacționa foarte negativ” în cazul acestui scenariu.
Tensiunile dintre Washington și Teheran sunt văzute ca principalul motor al acestor scumpiri, fiind considerat puțin probabil ca un acord de pace să fie încheiat înainte de alegerile din noiembrie. Paul Tudor Jones sugerează că președintele Donald Trump ar putea încerca să obțină pacea abia după scrutin.
În România, impactul se resimte prin presiunea asupra inflației, care a ajuns la 6,61% în septembrie. Adrian Codirlașu de la CFA România avertizează că „creșterea prețurilor la energie electrică, petrol și gaze naturale reprezintă o sursă importantă de presiune asupra inflației”, în timp ce Cristian Bușoi de la Ministerul Energiei prevede creșteri moderate ale tarifelor.
Pe lângă factorii geopolitici, Uniunea Europeană va implementa în 2028 sistemul ETS-2, care pune un preț pe emisiile de CO2 din transportul rutier și încălzirea clădirilor. La un preț ipotetic de 45 euro pe tonă de CO2, costurile ar crește cu aproximativ 10,5 cenți pe litru de benzină și 11,9 cenți pe litru de motorină.
Pentru un consumator, acest sistem ar însemna o plată suplimentară de aproximativ 5,25 euro pentru 50 de litri de benzină și 6 euro pentru motorină, sume calculate înainte de aplicarea TVA.
