În timp ce se află la Dubrovnik pentru Summit-ul I3M, președintele Nicușor Dan a reacționat la depunerea moțiunii de cenzură, menționând că acesta era unul dintre scenariile anticipate. El a subliniat faptul că partidele pro-europene nu își doresc un guvern cu forțe anti-occidentale, precum AUR, și a asigurat că se va asigura ca un astfel de scenariu să nu se materializeze.
Din punct de vedere constituțional, Articolul 103 prevede că președintele desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru după consultări cu partidele din Parlament. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a precizat că șeful statului nu este obligat să numească persoana dorită de o majoritate parlamentară, iar un astfel de refuz nu este sancționabil.
Precedentele istorice confirmă această interpretare, Traian Băsescu respingând în 2009 propunerea pentru Klaus Iohannis, iar președintele Iohannis refuzând în 2017 numirea Sevil Shaidehh, în ciuda susținerii unei majorități politice. În prezent, candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului.
Pe lângă tensiunile politice, contextul actual este marcat și de aprobarea a 9 miliarde de euro pentru SAFE. Politologul Andrei Țăranu a punctat însă dificultatea poziției lui Nicușor Dan, subliniind provocările specifice unui președinte independent în fața unei majorități consolidate.
