Fostul ministru al Apărării, Gabriel Leș, a descris incidentul ca fiind „un semnal de alarmă strategic, nu un motiv de panică”, subliniind necesitatea unei abordări pragmatice în locul propagandei. În paralel, sociologul Gelu Duminică a avertizat că acest atac schimbă perspectiva cetățenilor asupra conflictului din Ucraina, afirmând că „data viitoare s-ar putea să nu mai avem noroc”.
Actualul ministru al Apărării, Radu Miruță, a respins ideea unui eșec al Armatei, precizând însă că lipsa echipamentelor specifice a limitat capacitatea de intervenție. Acesta a insistat pe importanța soluțiilor practice, declarând: „Avem nevoie de orice soluție funcționează, dar nu de PowerPoint, nu de PDF, ci de dispozitive care observă, detectează pe radar și au capacitatea să angajeze o astfel de țintă”.
Ca răspuns la aceste vulnerabilități, Guvernul României și NATO au invitat companiile specializate să demonstreze capabilitățile sistemelor anti-dronă în condiții reale de operare. Obiectivul este implementarea rapidă a tehnologiilor care pot detecta și neutraliza dronele deasupra zonelor populate.
La nivel regional, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a solicitat încetarea războiului declanșat de Federația Rusă, afirmând că „războiul declanșat de Federația Rusă nu trebuie să continue nicio zi în plus”. Aceasta a anunțat intenția de a întări apărarea Republicii Moldova în colaborare cu România și Uniunea Europeană.
