Pe lângă susținerea pentru referendum, 67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova reprezintă o „datorie istorică”. De asemenea, 70,6% dintre participanți percep locuitorii de peste Prut ca fiind români, de aceeași limbă și neam, separați doar de istoria recentă. În contrast, 25,5% consideră că moldovenii formează un popor separat, cu propria limbă și soartă.
În ceea ce privește impactul strategic, 67,6% dintre cei chestionați cred că o eventuală unire ar face ca România să devină o țară mai puternică. Remus Ștefureac, director INSCOP Research, explică faptul că românii privesc acest proces printr-o logică de consolidare națională și extindere a influenței geopolitice, mai degrabă decât printr-o perspectivă de cost administrativ.
Totuși, societatea românească se dovedește mai prudentă și divizată atunci când vine vorba de dimensiunile economice și de securitate. Directorul INSCOP subliniază că, în timp ce tinerii educați din mediul urban văd unirea într-o cheie strategică europeană, categoriile mai vulnerabile economic tind să proiecteze riscuri și costuri mai mari.
Referitor la orizontul de timp, 34,7% dintre români cred că unirea nu se va realiza niciodată. Dintre cei care consideră că aceasta va avea loc, 29,3% estimează un termen de 10 ani sau mai mult, 13,3% cred că se va întâmpla în următorii 5 ani, iar 8,4% anticipează realizarea ei în următorii 3 ani.
Sondajul a fost realizat în perioada 14-21 aprilie 2026, prin interviuri telefonice cu un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta peste 18 ani, reprezentativ pentru populația României, cu o marjă de eroare de ±3%.