Analizând impactul financiar, Nicușor Dan a precizat că România a primit 110 miliarde de euro de la bugetul european, contribuind cu 36 de miliarde, ceea ce a rezultat într-un beneficiu net de 74 de miliarde de euro. Din această sumă, 45 de miliarde de euro au fost direcționate către agricultură și dezvoltarea rurală, în timp ce fondurile UE au permis modernizarea a 4.000 de kilometri de drumuri și restaurarea unor monumente religioase.
Pe plan social, președintele a menționat că nivelul de trai a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani, salariul mediu triplându-se și ajungând la 80% din media UE. Totuși, acesta a recunoscut persistența unor probleme interne grave, precum corupția și disparitățile mari de venituri dintre cetățeni.
Referitor la greșelile Europei, Nicușor Dan a punctat dependența energetică de gazul rusesc și renunțarea la energia nucleară ca fiind erori strategice. De asemenea, a criticat neglijarea industriei de apărare și politicile climatice considerate prea ambițioase, care au afectat industria grea.
În concluzie, președintele a observat că România a fost uneori slabă în negocierile europene, nu și-și apărând coerent interesele. El a subliniat că dezbaterea despre Europa în România este prea polarizată și că relația cu Bruxelles nu trebuie definită prin ideea că România merge acolo doar pentru a primi ordine.
