Aeronautul românesc, care face parte din detașamentul din Lituania desfășurat în misiunea de poliție aeriană în zona baltică, a neutralizat ținta cu o singură rachetă aer-aer. Resturile dronei au căzut pe malul unui lac, într-o zonă nepopulată, fără a provoca pagube materiale.
Ministrul Apărării din Estonia a confirmat originea ucraineană a dronei, precizând că aceasta a fost afectată de interferențele rusești. O comisie de experți a fost instituită pentru a analiza resturile aparatului zborător, iar pilotul român a fost propus pentru decorare.
În declarațiile sale, Mark Rutte a subliniat importanța acestui răspuns decisiv, afirmând: „Apărarea aeriană a NATO a fost din nou eficientă și vom continua să ne îmbunătățim capacitatea de a face față oricărei amenințări la adresa teritoriului nostru sau a oamenilor noștri.”
Incidentul a intervenit într-un context de consultări diplomatice intense, incluzând reuniuni B9 cu țările nordice și discuții la București între președinții României și Poloniei, precum și întâlnirea miniștrilor de externe NATO de la Helsingborg, Suedia.