În perioada ianuarie-august 2026, deficitul bugetar a scăzut la 59,42 miliarde lei, reprezentând 2,89% din PIB, față de 86,36 miliarde lei (4,51% din PIB) în aceeași perioadă a anului 2025. În acest interval, au fost alocate investiții publice de peste 97 miliarde lei, o sumă care depășește cu aproximativ 25 miliarde lei nivelul din 2025 și se apropie de totalul investițiilor din întreg anul 2023.
Tensiunile bugetare pentru 2027 sunt alimentate de faptul că pensiile și salariile din sectorul public nu au fost indexate în 2025 și 2026, perioadă în care indexările preconizate erau de 13% și 6%. Această situație a dus la o pierdere estimată a puterii de cumpărare de aproximativ 19% pentru pensionari. Alexandru Nazare a declarat că „după doi ani în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate, presiunile pentru recuperarea puterii de cumpărare nu pot fi ignorate”.
Alte factori critici includ reducerea finanțării excepționale prin PNRR și tranziția către alte surse europene, precum mecanismul SAFE pentru investițiile în apărare. De asemenea, statul român gestionează obligații bugetare deja existente, printre care se numără hotărâri judecătorești neachitate.
În contextul evaluării ratingului suveran efectuate de S&P, ministerul pune accent pe predictibilitate și responsabilitate fiscală. Obiectivul este elaborarea unui buget bazat pe prioritizare și surse de finanțare sustenabile, precum fondurile structurale ale Uniunii Europene și capitalul privat.
