Datele concrete arată că două treimi din subvențiile guvernamentale și reducerile de impozite aplicate în UE pentru a atenua criza energetică nu au fost direcționate către grupuri specifice. Această abordare generală riscă să afecteze grav finanțele publice, în special în cazul țărilor care au deja bugete fragile după cheltuielile masive din timpul pandemiei și ale conflictului din Ucraina.
Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, a subliniat că guvernele nu au tras lecții din experiențele anului 2022. El a precizat că „nu toate țările au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal” și a avertizat că unele state nu își pot permite astfel de măsuri fără a face ajustări bugetare severe.
O problemă majoră identificată este dificultatea politică de a anula aceste subvenții odată ce au fost implementate. Deși sunt inițial moderate, măsurile universale devin rapid populare, făcând retragerea lor extrem de complicată pentru guverne, chiar și atunci când acestea devin nesustenabile financiar.
În acest context, FMI și factorii de decizie de la Bruxelles îndeamnă statele membre să adopte măsuri de sprijin strict focalizate și temporare. Alfred Kammer a insistat asupra necesității unei discuții transparente cu populația, argumentând că cheltuielile pe măsuri universale reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile fiscale, mai ales în prezența altor nevoi urgente de finanțare.
