Fraudele se bazează pe instrumente de inteligență artificială capabile să producă anunțuri de angajare credibile, să cloneze profiluri de pe LinkedIn și să insereze logo‑uri ale companiilor cunoscute. Mesajele generate sunt personalizate în funcție de informațiile publice ale fiecărui utilizator, reușind să reproducă tonul și formatul comunicărilor oficiale ale angajatorilor.
După primul contact, candidaților li se solicită de obicei trimiterea CV‑ului, menționarea așteptărilor salariale și a disponibilității. Ulterior, escrocii introduc un pretext pentru a cere bani – de exemplu, plata pentru „optimizarea CV‑ului”, cursuri de formare, achiziționarea de echipamente sau taxe administrative – și colectează informații bancare sau copii ale actelor de identitate.
Unele scheme includ „task scams”, în care victimele sunt invitate să efectueze sarcini simple online, cum ar fi aprecierea unor clipuri video sau redactarea de recenzii, în schimbul unor sume mici. Plățile inițiale, de regulă reduse, sunt folosite pentru a consolida încrederea și a încuraja victimele să accepte sarcini mai profitabile, care implică sume semnificativ mai mari.
Impactul acestor escrocherii este amplu: mii de persoane au pierdut bani și au furnizat date sensibile, iar dificultatea de a distinge mesajele false de cele legitime amenință încrederea în platformele de recrutare online. Creșterea utilizării AI în fraude subliniază necesitatea unor măsuri de verificare mai stricte și a unei conștientizări sporite în rândul căutătorilor de locuri de muncă.
Detectarea acestor oferte false devine dificilă, deoarece mesajele nu conțin greșeli de ortografie și includ elemente vizuale autentice. Experții recomandă verificarea adresei de e‑mail a expeditorului, căutarea profilului companiei pe site‑urile oficiale și evitarea oricărei cereri de plată înainte de a confirma autenticitatea ofertei.
