La data de 30 iulie 2026, debitul Dunării la intrarea în România, în zona Baziaș, a ajuns la 1 600 m³/s, o valoare de aproape trei ori mai mică decât media multianuală de iulie, stabilită la 4 750 m³/s. Prognozele indică o scădere suplimentară până la aproximativ 1 500 m³/s în perioada 4-6 august, apropiindu-se de minimul istoric de 1 400 m³/s înregistrat în 1985.
Impactul asupra energiei este semnificativ, Unitatea 2 de la Cernavodă rămânând singura în funcțiune după oprirea preventivă primului reactor. Pentru a menține echilibrul sistemului, România importă mii de megawați, având o capacitate totală de 5 736 MW și un consum de 4 585 MW la 30 iulie, în timp ce producția internă este estimată între 4 000 și 4 300 MW pentru săptămâna următoare.
Criza se extinde la nivel regional, în Slovacia fiind înregistrat un debit minim de 750 m³/s, cel mai scăzut din istoria observațiilor, iar în Ungaria a început oprirea unui reactor la centrala nucleară Paks. În România, seceta hidrologică afectează cinci regiuni, fiind impuse restricții de irigații de treapta a III-a în sectorul Călărași-Cernavodă.
Presiunea asupra sistemului energetic va crește pe măsură ce temperaturile vor depăși 38 °C, fără precipitații semnificative. Consumul de vârf este estimat să crească de la 7 200 MW la aproximativ 7 800 MW în contextul caniculei anticipate.
