În primele 49 de zile de conflict, producția de petrol a scăzut dramatic. În luna martie, țările arabe din Golf au pierdut aproximativ opt milioane de barili din producția zilnică, iar prețul mediu al țițeiului a rămas în jur de 100 de dolari pe baril. Aceste reduceri au contribuit la un gol de peste 500 de milioane de barili pe piața globală, echivalent cu lipsa completă a vehiculelor pe drumurile lumii timp de 11 zile.
Redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, anunțată de ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a adus un semnal de optimism pe piețele energetice, însă președintele american Donald Trump a avertizat că blocada navală asupra porturilor iraniene va continua până la semnarea unui acord de pace. El a adăugat că se așteaptă la un acord „în curând”.
Impactul economic al acestei crize se va resimţi pe termen lung. Pierderile de peste 50 de miliarde de dolari nu afectează doar companiile petroliere, ci și sectoarele dependente de energie, cum ar fi transportul aerian și producția industrială. Analizatorii estimează că reducerea furnizării de petrol va menține presiunea asupra prețurilor și va genera incertitudini în planificarea energetică a economiilor mondiale.
În paralel, organizația Human Rights Watch a lansat un apel pentru suspendarea imediată a vânzărilor de arme către Israel, iar noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a preluat funcțiile de conducere în contextul tensionat. Toate aceste elemente conturează un peisaj geopolitic și economic complex, cu efecte care se vor prelungi în anii următori.