O retrogradare a ratingului ar obliga statul român să plătească dobânzi mai mari pentru împrumuturile externe. Efectul s-ar propaga rapid către sectorul privat, unde companiile și băncile ar suporta costuri de finanțare crescute pentru orice investiții noi.
Sectorul energetic este considerat unul dintre cele mai expuse. Construirea și operarea parcurilor fotovoltaice, a celor eoliene sau a rețelelor electrice ar deveni mai scumpe, transformând energia dintr-un motor de dezvoltare într-un potențial accelerator al inflației.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că impactul financiar va ajunge până la cetățeanul obișnuit. Acesta a declarat: „Nu doar Ministerul Finanțelor va plăti dobânzi mai mari, ci fiecare companie care dorește să investească, fiecare bancă ce finanțează proiecte, fiecare distribuitor de energie, fiecare dezvoltator de parcuri fotovoltaice sau eoliene și, în cele din urmă, fiecare consumator”.
Specialiștii explică faptul că, în limbajul piețelor financiare, ratingul reprezintă evaluarea riscului unei țări de a-și plăti datoriile. Într-un astfel de context, capitalul tinde să se mute din zonele cu risc ridicat către piețele considerate mai sigure.
