Potrivit datelor oficiale, scumpirea carburanților, cauzată de creșterea cotațiilor petrolului și gazelor naturale, reprezintă principalul factor care alimentează inflația. Aceste presiuni vor fi accentuate în trimestrul al doilea din 2026 de efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie, precum și de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică, alături de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, măsuri care au început să producă efecte din semestrul al doilea al anului 2025.
BNR anticipează că aceste efecte tranzitorii se vor epuiza în trimestrul al treilea din 2026, moment în care este prognozată o corecție descendentă a ratei anuale a inflației. În primele două luni ale anului 2026, inflația a înregistrat o reducere lentă, ajungând la 9,3% în februarie, după ce în a doua parte a anului trecut a atins pragul de 10%.
În contextul actual, Consiliul de administrație al BNR a decis și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută. Analizele curente indică faptul că progresul corecției bugetare inițiate în 2025 ar putea intensifica presiunile dezinflaționiste pe termen lung. Ca urmare a acestor prognoze, analiștii și-au recalibrat așteptările privind scăderea dobânzii de referință, mutând previziunile pentru trimestrul al patrulea din acest an sau chiar pentru anul 2027, față de estimările inițiale care vizau perioada verii.
