Principala cauză a deficitului de producție este închiderea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă. Cristian Bușoi a precizat că „suntem în imposibilitatea de a redeschide unitățile 1 și 2 de la Cernavodă” cel puțin până pe 15 octombrie 2026, din cauza debitului minim istoric al Dunării la intrarea în țară.
Scăderea nivelului apei afectează direct producția Hidroelectrica, în timp ce prețurile ridicate ale gazelor naturale în Europa sporesc presiunea asupra costurilor. La nivel regional, evoluția prețurilor depinde și de situația din Strâmtoarea Ormuz, care ar putea genera prețuri record la electricitate în Uniunea Europeană.
Pentru a compensa lipsa de energie, centralele pe gaze funcționează la capacitate maximă, iar Complexul Energetic Oltenia – Turceni urmează să repornească joi trei unități simultan. În perioadele cu producție eoliană scăzută, România va recurge la importuri de electricitate în orele de vârf.
În ceea ce privește ofertele comerciale, secretarul de stat a menționat că nici furnizorii de electricitate nu pot previzui în acest moment valorile contractelor pentru următoarele luni, având în vedere incertitudinile din piață.
