Publicarea listei este considerată un „moment istoric” pentru transparența fiscală din România, chiar dacă procesul de aranjare a datelor a durat nejustificat de mult. Premierul Ilie Bolojan solicitase încă de la finalul anului trecut ca ANAF să prezinte un top clar al restanțierilor, în loc de clasicele liste alfabetice de mii de pagini, aproape imposibil de parcurs.
În fruntea clasamentului se află entități precum Italia Tobacco Production S.R.L., Agroponte SRL și Galaxy Tobacco SA. Acestea sunt urmate îndeaproape de companii strategice de stat, precum SNCFR, CFR Marfă și Complexul Energetic Hunedoara, ale căror datorii istorice continuă să reprezinte o gaură neagră pentru bugetul public.
Experții avertizează însă că, deși lista este acum ordonată după sumele datorate, ea rămâne parțială, nefiind clar defalcată pe toate tipurile de bugete (asigurări sociale, sănătate, șomaj). Această transparență limitată face dificilă evaluarea impactului real pe care aceste datorii îl au asupra serviciilor publice de bază.
În paralel, ANAF încearcă să fie mai eficientă în colectare prin tehnologie. Noua platformă de e-commerce a Fiscului va permite publicului larg să liciteze online pentru bunuri confiscate. Magazinul va avea și o versiune în limba engleză, semn că autoritățile țintesc și investitori străini pentru activele de valoare mare, cum sunt terenurile sau imobilele executate silit.
Măsura vine în contextul în care depozitele ANAF sunt supraaglomerate, iar valorificarea prin metodele clasice de licitație fizică s-a dovedit a fi lentă și uneori vulnerabilă în fața grupurilor de interese locale. Digitalizarea procesului ar putea aduce la buget sute de milioane de lei anual, compensând parțial deficitul generat de marii datornici.
