Senat, 23 februarie: Între diplomație pe Facebook și veșnicia de la sat

ȘEDINȚA SENATULUI

23 februarie 2026 — O moțiune respinsă, un ministru absent, o sticlă goală ridicată în plen, o lecție de lingvistică despre cuvântul «dor» și o lege votată în unanimitate rară. Rezumatul unei zile obișnuite în Senatul României.

Plenul Senatului a debutat cu un moment de reculegere pentru victimele războiului din Ucraina, după care a trecut direct la subiectul zilei: a doua moțiune simplă împotriva ministrului de externe Oana Țoiu, pe tema Acordului UE–Mercosur.

A doua, da. În zece zile. Cu un grad de similitudine de 70% față de prima, după cum a subliniat cu delicatețe reprezentanta Guvernului. Dacă la prima încercare moțiunea a picat clar, la a doua s-a picat la fel de clar: 44 de voturi pentru, 59 contra.

Diferența notabilă: ministrul nu a fost prezent. Se afla la Bruxelles, la Consiliul Afacerilor Externe, unde se discutau sancțiuni împotriva Rusiei. În locul ei a venit secretarul de stat Clara Volintiru, care a comis eroarea tactică de a vorbi de pe scaun, din bancă, nu de la pupitru — ceea ce a provocat o observație acidă din partea vicepreședintelui Plăeșu.

«Senatul României nu este un studio de televiziune și nici o secțiune de comentarii. Aici nu judecăm biografii, nu analizăm postări și nu votăm etichete. Aici judecăm decizii politice și consecințele lor pentru România.»

— Senator Ninel Peia (PACE – Întâi România)

Argumentele au fost, în esență, aceleași ca la prima rundă. Senatorul Gheorghe din partea inițiatorilor a susținut că acordul lovește agricultura românească, că ministrul agriculturii nu a fost consultat și că Țoiu confundă diplomația cu activismul. Senatorul Peiu (AUR) a fost mai direct, calificând-o pe ministru drept «o mincinoasă de cea mai joasă speță» — formulare care, trebuie recunoscut, nu se regăsește în manualele de retorică parlamentară.

De partea cealaltă, senatorul Ghinea (USR) a oferit o lecție de economie aplicată, explicând că România exportă deja de jumătate de miliard de dolari piese auto în America Latină și că, prin eliminarea taxelor vamale, ar putea exporta și mașini întregi. A menționat și tentativa unor senatori AUR de a merge la Washington pe banii Senatului, la o «chermeză» organizată de congresswoman Anna Paulina Luna — cea care cere retragerea SUA din NATO.

Momentul care va rămâne probabil în istoria anecdotică a acestui legislativ: senatorul Iacob (AUR) a adus în plen o cutie cu poza ministrului Țoiu, pe care a așezat-o lângă pupitru, anunțând că «a găsit-o pe jos și a pus-o la locul ei». Apoi senatorul Sava (PACE) a ridicat un țoi — sticluța de băutură — declarând-o «noua unitate de măsură a politicii externe românești».

Reacția din sală: aplauze din opoziție, tăcere din coaliție, și observația senatorului Mircescu (PNL) care i-a rugat pe colegi să renunțe la «recuzita discutabilă».

UDMR, prin senatorul Turos, a ales o cale de mijloc elegantă: nu votăm moțiunea, dar avem întrebări, și așteptăm răspunsuri de la ministru, nu de la secretarul de stat.

Dacă moțiunea a fost spectacol politic, programul «Viața la țară» a fost momentul în care Senatul a funcționat aproape normal. Legea privind promovarea agroturismului a trecut cu 110 voturi pentru și un singur vot contra — un scor aproape sovietic, dar, de data asta, pe bune.

Propunerea permite gospodăriilor să primească turiști fără birocrație excesivă, cu un certificat simplu de «producător de activități rurale» și impozitare o singură dată pe an. Toți au vorbit frumos despre sat, despre tradiții, despre autenticitate. Doamna Federovici a evocat copilăria în Botoșani, doamna Pauliuc l-a felicitat pe Marcel Vela (deputat, nu senatorul Gheorghe Vela prezent în sală, ceea ce a creat o mică confuzie), iar domnul Vela-senatorul a vorbit despre satul Armeniș din Caraș-Severin.

«Degeaba avem viața la țară pe hârtie, dacă turistul își lasă mașina în prima groapă de la intrarea în sat.»

— Senator Niculina Stelea (AUR), în cea mai pragmatică observație a zilei

În atmosfera de «concordie națională» generată de legea agroturismului, senatorul Corlățean a simțit nevoia unei precizări culturale: cuvântul «dor» nu este chiar intraductibil. În portugheză există «saudade», iar descoperirea aparține lui Lucian Blaga, care a scris o poezie numită «La curțile dorului» în care a identificat echivalentul. Două națiuni latine, același sentiment, aceeași lipsă a unui echivalent exact în engleză.

Nu e clar dacă informația va schimba vreun vot în Senat, dar cel puțin a schimbat atmosfera pentru 30 de secunde.

Pe lângă spectacolul politic, Senatul a mai rezolvat și treburi concrete. Au fost adoptate: OUG 87/2025 privind programele de lucrări publice (controversată — AUR acuză blocarea a 2.700 de proiecte «Anghel Saligny»), legea cotizațiilor la organizațiile internaționale (reexaminare, adoptată cu 100 de voturi), reforma comisiilor de evaluare a handicapului (mandate limitate la 4 ani, experiență obligatorie).

Au fost respinse: propunerea de reducere a numărului de semnături pentru candidaturi (într-un vot cu aritmetică ciudată: raportul de respingere — 53 pentru, 58 contra; propunerea în sine — 55 pentru, 54 contra, dar respinsă fiindcă nu a întrunit majoritatea necesară), precum și alte opt propuneri legislative pe teme variate, de la pelerinaje cu pașaport temporar până la modificarea Codului muncii.

Senatul a numit, de asemenea, trei membri titulari și doi supleanți ai Consiliului Național de Integritate, prin vot secret cu buletine — procedură care a durat suficient cât să se poată dezbate alte proiecte în paralel.

Ședința s-a încheiat la 18:51, cu o jumătate de oră peste program. Un fel de overtime parlamentar, fără penalități.

SCORUL ZILEI

MOMENTUL ZILEI

Senatorul Sava ridică un țoi (sticlă mică de băutură) în plen: «Aceasta este noua unitate de măsură a politicii externe românești. O sticluță goală, în care punem promisiuni și mai ales o mare absență.»

Sursă: Stenograma ședinței Senatului din 23 februarie 2026, publicată pe senatul.ro. Toate citatele sunt reproduse din documentul oficial.